Jerin wuraren tarihi na duniya a Najeriya
| jerin maƙaloli na Wikimedia | |
| Bayanai | |
| Ƙasa | Najeriya |
| Shafin yanar gizo | whc.unesco.org… |
Wuraren Tarihi na Duniya na Hukumar Ilimi, Kimiyya da Al'adu ta Majalisar Dinkin Duniya (UNESCO) wurare ne masu muhimmanci ga al'adun gargajiya ko na halitta kamar yadda aka bayyana a cikin Yarjejeniyar Gado ta Duniya ta UNESCO, wadda aka kafa a 1972. [1] Gado na al'adu ya ƙunshi abubuwan tarihi (kamar ayyukan gine-gine, sassaka masu girma, ko rubuce-rubuce), ƙungiyoyin gine-gine, da wurare (gami da wuraren tarihi). Siffofin halitta (wanda ya ƙunshi tsarin jiki da na halitta), tsarin ƙasa da na yanayin ƙasa (gami da mazaunin nau'ikan dabbobi da tsire-tsire da ke fuskantar barazana), da wuraren halitta waɗanda suke da mahimmanci daga mahangar kimiyya, kiyayewa ko kyawun halitta, an bayyana su a matsayin gadon halitta. [2] Najeriya ta amince da yarjejeniyar a ranar 23 ga Oktoba 1974, wanda ya sa wuraren tarihi suka cancanci a haɗa su cikin jerin. Ya zuwa shekarar 2023, Najeriya tana da Wuraren Tarihi na Duniya guda biyu. Najeriya ta yi aiki a matsayin memba na Kwamitin Gado na Duniya sau huɗu, 1976–1980, 2001–2005, 2007–2011, da 2019–2023. [3]
Wuraren Tarihi na Duniya
[gyara sashe | gyara masomin]UNESCO ta lissafa wurare a ƙarƙashin sharuɗɗa goma ; kowane shigarwa dole ne ya cika aƙalla ɗaya daga cikin sharuɗɗan. Sharuɗɗan i ta hanyar vi al'adu ne, kuma vii ta hanyar x na halitta ne.
| Site | Image | Location (state) | Year listed | UNESCO data | Description |
|---|---|---|---|---|---|
| Sukur Cultural Landscape | Adamawa | 1999 | iii, v, vi (cultural) | [4] | |
| Osun-Osogbo Sacred Grove | Osun | 2005 | ii, iii, vi (cultural) | [5] |
Jerin Gwaji
[gyara sashe | gyara masomin]Baya ga wuraren da aka rubuta a cikin Jerin Gado na Duniya, ƙasashe membobin za su iya riƙe jerin wuraren da za su iya la'akari da su don zaɓe. Ana karɓar sunayen waɗanda za su shiga Jerin Gado na Duniya ne kawai idan an riga an jera wurin a cikin jerin waɗanda za a yi amfani da su a baya. [6] As of 2025[update] , Najeriya ta lissafa kadarori goma sha huɗu a cikin jerin gwanon ta na gwaji. [3]
| Site | Image | Location (state) | Year listed | UNESCO criteria | Description |
|---|---|---|---|---|---|
| Benin Iya / Sungbo' s Eredo | Edo | 1995 | ii, iii, iv, v (cultural) | [7] | |
| Kwiambana and/or Ningi | Zamfara | 1995 | ii, iii, iv (cultural) | [8] | |
| Oban Hills / Korup | Cross River | 1995 | viii, ix, x (natural) | [9] | |
| Niger Delta Mangroves | Abia, Akwa Ibom, Bayelsa, Cross River, Delta, Edo, Imo, Ondo, Rivers | 1995 | Natural | [10] | |
| Gashaka Gumti National Park | Adamawa, Taraba | 1995 | vii, x (natural) | [11] | |
| Oke Idanre (Idanre Hill) | Ondo | 2007 | ii, iii, v (cultural) | [12] | |
| Arochkwu Long Juju Slave Route (Cave Temple Complex) | Abia | 2007 | iii, vi (cultural) | [13] | |
| Ancient Kano City Walls and Associated Sites | Kano | 2007 | iii, v, vi (cultural) | [14] | |
| Surame Cultural Landscape | Sokoto | 2007 | i, vii (mixed) | [15] | |
| Alok Ikom Stone Monoliths | Cross River | 2007 | i, iii (cultural) | [16] | |
| Ogbunike Caves | Anambra | 2007 | vi, vii (mixed) | [17] | |
| Cross River-Korup-Takamanda | Cross River | 2020 | ix, x (natural) | [18] | |
| Lake Chad cultural landscape | Borno, Yobe | 2018 | ii, iii, vii, ix (mixed) | [19] |
Nassoshi
[gyara sashe | gyara masomin]- ↑ "The World Heritage Convention". UNESCO. Retrieved 11 December 2023.
- ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ 3.0 3.1 "Nigeria". UNESCO. Retrieved 20 November 2023. Cite error: Invalid
<ref>tag; name "NG" defined multiple times with different content - ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ "Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage". UNESCO World Heritage Centre. Archived from the original on 1 February 2021. Retrieved 3 February 2021.
- ↑ "Oke Idanre (Idanre Hill)". UNESCO World Heritage Centre (in Turanci). Retrieved 20 November 2023.
- ↑ "Arochkwu Long Juju Slave Route (Cave Temple Complex)". UNESCO World Heritage Centre (in Turanci). Retrieved 20 November 2023.
- ↑ "Arochkwu Ancient Kano City Walls and Associated Sites". UNESCO World Heritage Centre (in Turanci). Retrieved 20 November 2023.
- ↑ "Surame Cultural Landscape". UNESCO World Heritage Centre (in Turanci). Retrieved 20 November 2023.
- ↑ "Alok Ikom Stone Monoliths". UNESCO World Heritage Centre (in Turanci). Retrieved 20 November 2023.
- ↑ "Ogbunike Caves". UNESCO World Heritage Centre (in Turanci). Retrieved 20 November 2023.
- ↑ "Cross River-Korup-Takamanda". UNESCO World Heritage Centre (in Faransanci). Retrieved 20 November 2023.
- ↑ "Lake Chad cultural landscape". UNESCO World Heritage Centre (in Turanci). Retrieved 20 November 2023.