Maria Baiulescu
 Maria Baiulescu | |
|---|---|
 | |
| Rayuwa | |
| Haihuwa |
Brașov (en)  , 21 ga Augusta, 1860 |
| ƙasa | Romainiya |
| Mutuwa |
Brașov (en) , 24 ga Yuni, 1941 |
| Karatu | |
| Harsuna |
Romanian (en) Jamusanci Faransanci |
| Sana'a | |
| Sana'a | marubuci da Mai kare hakkin mata |
Maria Baiulescu (21 ga watan Agustan 1860 - 24 ga watan Yunin 1941) marubuciya ce ta Romanian, mai fafutukar kare hakkin mata, mai fafatawa da 'yan kasar Romania, kuma shugabar mata.
Rayuwa
[gyara sashe | gyara masomin]An haife ta ne a Brașov a 1860. Mahaifinta, Bartolomeu Baiulescu, firist ne na Orthodox na Romania, kuma mahaifiyarta, Elena Baiulescu، ita ce shugabar kwamitin mata na Romania.[1] Maria Baiulescu ta sami damar samun ilimi mai kyau yayin da take girma kuma ta kammala karatu daga Cibiyar 'yan mata ta Faransa. Bayan kammala karatunta, sai ta fara aikin rubuce-rubuce. Ta fara ne a matsayin mai fassara, amma nan da nan ta rubuta don Enciclopedia Romana . Ta kuma sami damar rubuta wasan kwaikwayo ga Societatea Pentru Crearea Unui Fond De Teatru Român .
A rayuwarta ta baya, Baiulescu ta zama mai magana da marubuci ga Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român . [2] Daga 1908 zuwa 1935, ta kasance Shugabar Reuniunea Femeilior Române din Brașov . [3] A lokacin da take aiki a matsayin Shugaba, ta kuma fara wata kungiya da ake kira Uniunea Femeilor Române . Wannan kungiya ta taimaka wa mata su taru kuma su yi aiki a kan manufofi guda. Ta kuma sami damar tallafawa gidan marayu na 'yan mata don taimakawa' yan mata su koyi yadda za su cika ayyukan yau da kullun.
Tana son mata su kasance a gaban ƙungiyar ƙasa ta Romania. Baiulescu ya yi imanin cewa mata ne kawai za su iya kiyaye al'ummar Romania. Ta kuma inganta kulawar da ake bukata ga yara ƙanana ta hanyar ba su tsabtace jiki da suke bukata. Maria ta so ta ci gaba da al'adun Romania da rai kuma ta ci gaba leeral bambance-bambance tsakanin sauran ƙasashe.
Baiulescu ya yi yaƙi don mata su sami daidaito kamar maza. Ta kafa wata kungiya da aka sani da Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române . Wannan ƙungiyar ta taimaka wa mata suyi amfani da hakkinsu na siyasa.
Ta ci gaba da kasancewa da hannu da gwagwarmaya don kare hakkin mata har sai da ta mutu a ranar 24 ga Yuni, 1941.
Kyauta
[gyara sashe | gyara masomin]An sanya wa kwalejin fasaha a Brașov suna don girmama ta.[4]
Manazarta
[gyara sashe | gyara masomin]- ↑ Munteanu, Maricica (2015-07-01). "Ion Budai-Deleanu, Opere. Țiganiada. Trei viteji. Scrieri lingvistice. Scrieri istorice. Traduceri, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii, glosar și repere critice de Gh. Chivu și Eugen Pavel, studiu introductiv de E. Simion, Academia Română, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2011, 1354 p." Diacronia (2). doi:10.17684/i2a31ro. ISSN 2393-1140.
- ↑ de Haan, Francisca; Daskalova, Krassimira; Loutfi, Anna, eds. (2006-01-10). "A Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms". doi:10.1515/9786155053726. Cite journal requires
|journal=(help) - ↑ Stănescu, Ana Maria Alexandra; Matei, Dumitru; Totan, Alexandra; Miricescu, Daniela; Toader, Daniela Oana; Şandru, Florica; Ștefani, Constantin; Diaconu, Camelia Cristina (2019-12-31). "Rheumatoid arthritis and occupational therapy from the perspective of assisted technology". Romanian Journal of Medical Practice. 14 (4): 385–388. doi:10.37897/rjmp.2019.4.7. ISSN 1842-8258.
- ↑ "Admitere Colegiul Tehnic "Steph Baiulescu" Brașov". www.admitereliceu.ro (in Romaniyanci). Retrieved 2017-04-25.
- Haan, Francisca de, et al. A Biographical Dictionary of Women Movements and Feminisms: Tsakiya, Gabas, da Kudu maso Gabashin Turai, ƙarni na 19 da 20. Jami'ar Turai ta Tsakiya, 2008.
- Smith, Bonnie G. The Oxford Encyclopedia of Women in World History . Jami'ar Oxford Press, 2008.